Cati nervi iti faci cand nu te’asculta… Cati nervi iti faci cand nu’ntelege… Esti rosu, mov, albastru …
Teodaonele de la picioare trag tare de fiecare deget in parte… Mai mai sa rupa sireturile care nu-s, mana dreapta’i inclestata da sa rupa usa alba, frageda din fata-ti intunecata de fumul negru’al nervilor…
Singura mai linistita’i mana stanga… Parca cu vointa proprie da s-o ia de cap, de gat si s-o mangaie usor pe a ei colega stramba… Ah cati nervi… Ce ganduri negre…
Lacrimile iar se scurg peste obrajii necajiti… Iar am suparat aiurea pe frumoasa adormita din casuta din poveste…
Ia-o’n brate… Nu uita te iubeste “dragostea”…
